Tu întrebi.
Aici verifici.

Răspunsul, pe înțeles

Ministerul Dezvoltării raportează un singur litigiu cu o organizație de mediu în evidențele sale din ultimii cinci ani. Acesta privea solicitarea de a realiza planul urbanistic general al Roșiei Montane, iar cererea a fost respinsă definitiv în 2025. Ministerul spune că ANL și CNI nu au astfel de litigii înregistrate și că nu a fost creată o evidență distinctă, centralizată, pentru această categorie de procese.

Răspunsul, pe înțeles

MAI spune că a transmis instrucțiuni pentru primirea cererilor de acte de identitate fără a condiționa solicitantul de prezentarea certificatelor de stare civilă, cu anumite excepții. Ministerul nu susține interzicerea totală a documentelor în original, invocând defecțiuni informatice, neconcordanțe și acte încă neînregistrate în bazele de date. Eliminarea cerinței de rutină și preluarea automată a datelor erau încă în pregătire la data răspunsului. MAI nu consideră justificată prelungirea valabilității cărților provizorii, indicând alternativa cărții electronice pentru românii din străinătate.

Răspunsul, pe înțeles

Ministerul Dezvoltării spune că nu pregătește un proiect de lege sau un studiu de impact dedicat reorganizării administrativ-teritoriale. Nu există un calendar de consultare sau o decizie pentru comasări obligatorii la nivel național. Guvernul susține în continuare asocierea și comasarea voluntară a localităților, prin mecanismele deja existente.

Răspunsul, pe înțeles

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni spune că nu are statistici proprii despre repatriați sau locurile de muncă rezultate din întoarcerea lor și că măsurile fiscale și economice țin de alte instituții. În răspunsul din aprilie 2026, platforma unică prevăzută în proiectul de lege nu era funcțională și nu avea termen concret de lansare. Departamentul își descrie sprijinul pentru revenirea în țară în principal prin informare și conectarea oamenilor cu instituțiile competente.

Răspunsul, pe înțeles

Ministerul Justiției spune că schimbările privind combaterea evaziunii fiscale trebuie inițiate de Ministerul Finanțelor. Pentru punerea codurilor penale în acord cu deciziile Curții Constituționale, invocă modificările din 2023 și un nou proiect privind recursul în casație. La data răspunsului, acest proiect fusese publicat pentru consultare și urma să ajungă la Guvern.