Ce am spus.
Cu voce tare.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Astăzi dezbatem un subiect care pare foarte tehnic, această strategie europeană prin care folosim date mai bune pentru inteligența artificială.

De multe ori, în România, problema fundamentală, rădăcina ei, este că nu avem aceste date. Ele nu sunt colectate nicăieri, nu sunt analizate și, chiar dacă sunt colectate, nu sunt legate între ele. Nu există punți.

Între timp, inteligența artificială schimbă viitorul omenirii. Sigur, sunt subiecte care la noi nu prea se dezbat sau nu se dezbat deloc. Avem alte probleme care ne ocupă timpul în fiecare zi.

Cu toate astea, România este datoare:

1. să colecteze date;

2. să le conecteze;

3. să le analizeze și să le folosească pentru propriile module bazate pe inteligența artificială.

Nu are sens să tratăm datele ca pe o resursă de care n-avem nevoie. Se spune că datele sunt, în era inteligenței artificiale, în era pe care o trăim, noul aur, cea mai importantă resursă.

Vă mai spun un lucru, pentru cei interesați: există un concept numit "Curba cunoașterii", al lui Buckminster Fuller.

A demonstrat că la 1900 cunoașterea omenirii se dubla o dată la 100 de ani.

La 1945, cunoașterea omenirii se dubla odată la 25 de ani.

Astăzi, datorită inteligenței artificiale, cunoașterea omenirii se dublează odată la 12 ore. Ăsta este ritmul schimbărilor pe care omenirea le trăiește.

Oare România este sau va fi vreodată pregătită să facă parte din aceste schimbări, ba chiar să le influențeze? Sau, în continuare, vom lua lecțiile de la alții?

Mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Și mulțumesc tuturor colegilor care au susținut acest proiect, pentru că el răspunde la o întrebare care ar trebui să ne preocupe pe toți: cum vor trăi la bătrânețe românii?

Practic, le redăm libertatea de a face o alegere. Nu afectăm nici Pilonul I, nici Pilonul II, nici Pilonul III. Pur și simplu, le dăm opțiunea să aleagă când și cât de mulți bani vor să pună deoparte și, în loc să-i țină la saltea sau într-un cont bancar, să-i mănânce inflația, pot să investească în companiile românești, pe piața de capital, și, practic, să dea un semnal pentru economia românească, într-o piață liberă, capitalistă.

De altfel, azi se împlinesc 159 de ani de la nașterea lui Vintilă Brătianu. El a spus: "Prin noi înșine!". E un proiect de lege care pune această sintagmă, pentru fiecare român și pentru economia românească, în practică.

Vă mulțumesc.

Să știți...

Gata!

Mulțumesc.

Grupul PNL a votat acest proiect de lege și poziția noastră este că România trebuie să susțină toate tipurile de producție de energie - și energie verde și energie curată, gen nuclear, și energie în bandă, pe gaz, și încă avem cărbune.

De altfel, deși România stă pe un butoi cu pulbere, mai ales politică, și apelul meu ar fi să nu mai turnăm gaz peste foc, haideți să vă dau câteva vești bune. În ultimele două săptămâni avem pus în funcțiune cel mai mare parc solar din România - 160 de megawați, avem puse în funcțiune două mari capacități de stocare în baterii, una în județul Ialomița și una în județul Caraș-Severin, în total 500 de megawați-oră. Asta ne aduce capacitatea de stocare undeva la 1.700 de megawați-oră, când acum 2 ani era 14 megawați-oră - ca să vedeți că se mai întâmplă și lucruri bune în țara asta! - care vor duce, în timp, și la scăderea facturilor românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte.

Cu siguranță, deciziile Curții se respectă, dar către toți colegii care urmăresc acest subiect și vor ca hidrocentralele finalizate și la 98% să se termine, vestea bună e că avem la Cameră un proiect inițiat de mine, cu mulți dintre dumneavoastră, de la toate partidele, și care e singura soluție prin care aceste proiecte sunt declarate de securitate națională - subliniez, de securitate națională, nu de importanță națională -, și asta e în acord și cu reglementările europene, e în acord și cu toate strictețile legilor românești.

Și prin această declarare de securitate națională vom putea să accelerăm absolut toate procedurile, și de mediu, și de licitație, și tot ce ține de aceste hidrocentrale, care înseamnă miliarde de euro cheltuite de români și vreo 700 de megawați care ar putea fi puși în funcțiune, să intre pe vârfurile de consum și să scadă facturile.

Pe toate, împreună cu Mircea Fechet, le-am reluat, am refăcut avizările de mediu și, într-adevăr, cele două, trei ONG-uri pe care le cunoaștem cu toții continuă să le saboteze.

Soluția este proiectul de lege care urmează cât de curând să vină la vot.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Mulțumesc frumos.

Sigur că e o diferență între programe de marketing și programe care există deja. Și nu știu dacă știți că există.

Ca ministru al cercetării, am inițiat Programul "Henri Coandă". Există o hotărâre de Guvern în vigoare. Au fost tineri români acceptați la competiții la NASA, peste tot în lume, și au primit burse "Henri Coandă".

Dacă au câștigat premii, au primit și burse pentru acele premii, și pentru susținerea costurilor deplasării.

Deci, există programul, vă rog să verificați Programul "Henri Coandă", hotărâre de Guvern în vigoare, la pachet și cu Programul de burse "Carol I".

Cu toții ne mândrim cu acești tineri, de multe ori ei au devenit un fel de cai de paradă pentru politicieni, dar puțini putem spune că într-adevăr am făcut ceva pentru ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc.

Și noi am susținut acest proiect de lege.

Într-adevăr, sunt "n" situații în care, în Guvern sau în Parlament, pentru o sumă mică, trebuia să venim cu acte normative.

O singură mențiune aici și una importantă - avem o Agenție Spațială Europeană la care România a contribuit ani la rândul, după care n-a mai contribuit, după care a contribuit pe mandatul meu la Cercetare, după aia n-a mai contribuit, și suntem singura țară din istoria Agenției Spațiale Europene care și-a pierdut dreptul de vot pentru că nu și-a plătit contribuțiile.

Îmi doresc reglementarea sau rezolvarea acestei situații.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte în ședință.

Dragi colegi,

Cred că se fac 2 ani de când spun public că acest Green Deal este o terapie-șoc, neînțeleaptă, pe care Comisia Europeană a adoptat-o și care ne-a pus în mare dificultate atât producția de energie electrică, implicit facturile oamenilor, care sunt mai mari, și competitivitatea industriei.

Lucrul ăsta l-a spus și Mario Draghi, lucrul ăsta l-a spus și președintele României, recent, când s-a alăturat acestei inițiative de relaxare a penalităților de mediu. Și România ar trebui să fie curajoasă și să-și apere interesele. Pentru că degeaba e Uniunea Europeană foarte verde, dacă alte părți ale lumii contribuie cu mult mai mult la emisiile de dioxid de carbon.

Nu facem altceva decât să ne împușcăm singuri în picior.

Acum, legat de fondul pentru modernizare, am înțeles că a fost un amendament să meargă mai mulți bani la Ministerul Energiei. Nu mai sunt acolo, dar pot să vă spun că Ministerul Energiei are foarte mulți bani din Fondul pentru modernizare. Noi am atras în total 14 miliarde de euro, nu doar din fond, ci și din PNRR și alte surse, și este singurul instrument unde România, pe mandatul meu, a fost numărul unu în Uniunea Europeană, campioană europeană la atragerea de fonduri din Fondul pentru modernizare.

Așa cum știți - că aveți mulți colegi primari care veneau la minister și semnau contracte -, noi aveam un ritm de 100 de contracte pe săptămână.

Acum nu știu dacă se păstrează nici măcar o zecime din acest ritm, și fac un apel colegilor mei, foștilor mei colegi, să crească ritmul de semnare a contractelor, ritmul de implementare pentru aceste proiecte, pentru că ele vor aduce facturi mai mici pentru români și o energie mai sigură.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privitoare la acest tratat, la Carta Energiei: atât timp cât suntem membri ai Uniunii Europene - și nu cred că cineva își dorește să ieșim din UE -trebuie să respectăm asta.

În același timp, să știți că România a avut de plată la tribunalele internaționale de arbitraj sute de milioane de euro din cauza faptului că era semnatară a acestui tratat.

În al treilea rând, de acord că ordinea de prioritate pe sursele de energie trebuie să fie securitatea energetică, costul energiei, competitivitatea sau prețul - cât de... cât ne permitem energia în țara noastră și, în al treilea rând, partea de energie verde sau curată, și acesta este un lucru pe care România ar trebui să-l susțină și la Bruxelles.

Dar, în sine, retragerea din Carta Energiei este un lucru corect și Partidul Național Liberal îl susține.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect legislativ pentru retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei.

Într-adevăr, România, din păcate, ca urmare a unor decizii de acum mulți ani, este subiectul unor proceduri de arbitraj internațional, trebuie să dea zeci sau sute de milioane de euro investitorilor privați.

Un singur lucru aș mai spune - faptul că, în Carta Energiei, anumite proceduri de mediu sunt mai puțin rigide decât cele din legislația europeană. Și dacă vrem infrastructură energetică, avem nevoie de proceduri pragmatice privind protecția mediului, pentru a putea avea producție de energie, pentru a putea avea stocare, pentru a putea avea facturi mai mici, așa cum își doresc românii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Faptul că avem la Curtea de Argeș, în mai multe localități, zeci de mii de oameni care nu au apă potabilă și nici măcar apă pe care s-o întrebuințeze în fiecare zi este un lucru grav, iar cei responsabili trebuie să fie identificați și trași la răspundere.

Nu este aici o chestiune politică, este o chestiune de fapte; cu nume și prenume trebuie să răspundă.

De altfel, de câte ori vine ca subiect energia, am spus, de la această tribună, că nu este un subiect politic sau n-ar trebui să fie. Și dacă nu mă credeți pe mine, poate îl credeți pe Dimitrie Leonida, marele inginer român care spunea fix așa: "Problema energiei, fiind o problemă națională, nu poate fi rezolvată decât de către un stat care ia în considerare interesele naționale, eliminând interesele personale, locale sau unilaterale.

Subiectul Vidraru.

Din 2016 se știe că acolo trebuie modernizată, retehnologizată hidrocentrala. Din 2016!

Din 2018, Hidroelectrica a făcut toate demersurile necesare și a informat în scris compania de apă că urmează retehnologizarea, care înseamnă golirea lacului Vidraru și care necesita anumite investiții în stația de tratare, din partea companiei de apă.

Nu este nicio surpriză că s-a întâmplat această investiție. Am fost acolo când s-a semnat contractul, a fost și premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, și a fost o realizare, pentru că e o investiție de 200 de milioane de euro și s-a atribuit contractul - atenție! - la a șasea licitație, a șasea încercare, pe mandatul meu. Și eu mă bucur că am făcut asta, pentru că altfel nu ne mai puteam baza pe hidrocentrala Vidraru, care e printre cele mai importante din țara noastră.

Deci, în 2024 s-a semnat contractul, în iulie, și s-a dat drumul la acest proiect.

Faptul că alții, care trebuiau să trateze apa, nu și-au făcut treaba, nu poate fi imputat Hidroelectrica și nici Ministerului Energiei, indiferent cine ar fi ministru. Ăsta este un lucru tehnic corect și de bun-simț, de care vă rog să ținem cu toții seamă.

Oricum, constat că în România de azi, dacă nu se face, e o problemă - de ce nu se face? Dacă se face, iar e o problemă - de ce se face?

Or, cel puțin în energie, avem nevoie de hidrocentrale și pentru asta m-am luptat și ca ministru, și mă lupt și din Parlament.

Și vă rog să nu ținem cont de birocrație sufocantă, două-trei ONG-uri de mediu, și să facem lege din proiectul pe care l-am depus, să declarăm hidrocentralele în lucru proiecte de securitate națională.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Gazul rusesc este de fapt cel mai scump gaz, deși pe hârtie pare a fi cel mai ieftin, pentru că el vine cu prețul libertății celor care depind de acest gaz.

Din fericire, România nu este în situația asta. Suntem cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, încă de anul trecut, când, pe mandatul meu, Romgaz a reușit să-și crească semnificativ producția.

Mai mult decât atât, am început forajul la Neptun Deep. Cu toată opoziția unor așa-zise ONG-uri, cum este Greenpeace, proiectul merge înainte și, de anul viitor, vom avea dublul cantității de gaz - de unde astăzi, practic, ne acoperim consumul din producție per total an, de anul viitor vom avea de două ori mai multă producție.

E foarte bine că Uniunea Europeană renunță la ipocrizie. E foarte bine că anumite state membre ale Uniunii Europene sunt practic forțate să renunțe la această dependență de gazul rusesc, care, repet, nu vine doar cu o vulnerabilitate economică, ci și cu o vulnerabilitate critică în plan geopolitic și strategic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Înțeleg că era o ordine care nu s-a mai respectat, dar nu știu de ce, că era interesant să aud și celelalte intervenții, înainte să mă pronunț.

Dar am remarcat că inițiatorii moțiunii simple au vorbit despre calea responsabilității.

Păi, calea responsabilității este să spui adevărul, în primul rând.

Or, am constatat că de foarte multe ori despre energie, în spațiul public, se spun, se propagă, se acreditează niște minciuni, niște aberații, și ar fi responsabil să le combatem.

S-a spus că se fură apa din lacul Vidraru.

S-a spus că centralele eoliene nu produc energie.

Intrați pe site-ul Transelectrica. La ora asta, 17% din toată producția este din centrale eoliene.

S-a spus că dăm energie gratis fraților moldoveni și în Ucraina. Niciodată!

S-au spus tot felul de alte aberații și n-am văzut vreo cale a responsabilității.

N-am văzut nici susținere reală pentru proiectele care ne fac independenți energetic, ca să nu mai trebuiască, noi și alții, să apelăm la gaz de la Est, la cei care sunt experți în șantaj energetic.

Pe mandatul meu am început forajul la Neptun Deep. N-am văzut nicio apreciere față de proiectul care ne va dubla producția de gaz, după ce, anul trecut, datorită Romgaz, România a ajuns pe locul 1 în Uniunea Europeană, ca producător de gaz. Poate nu știți lucrurile astea.

Până la urmă, avem de-a face cu un nou gest de populism.

Nu știu câți înțeleg diferența dintre watt și volt, dar, cu siguranță, mulți se pronunță despre energia românească.

Spuneți-le oamenilor adevărul. Singura soluție pentru a reduce facturile, lucru pe care ni-l dorim cu toții, că nu există om în serviciul public care să vrea facturi mari; cu toții vrem facturi mici, dar singura soluție sunt investițiile.

După decenii în care nu s-a făcut mare lucru, în ultimii 2 ani, deci pe mandatul meu, că despre asta pot să vorbesc, n-am închis niciun grup, deci zero megawați închiși - și vă rog să vă notați și dumneavoastră, și domnul ministru, și colegii de coaliție - și am atras 14 miliarde de euro pentru investiții.

În momentul ăsta sunt proiecte în lucru care în câțiva ani de zile vor dubla puterea instalată din România.

Deblocarea Reactoarelor 3 și 4. N-am văzut niciun fel de apreciere la adresa unui proiect care băltea de vreo două decenii. (Vociferări.) Contract semnat de peste 3 miliarde, Reactoarele 3 și 4 se vor face.

Grupuri noi, rețele. Investiții în rețele - aproape două miliarde de euro din fonduri europene.

Vrem să avem prosumatori? Categoric, foarte bine! Ne trebuie și bani pentru rețele.

Toate aceste lucruri necesită muncă, necesită proiecte, necesită apeluri, necesită implementare.

Mulți putem să vorbim, dar de făcut este întotdeauna mai greu.

De aceea, cred că această cale a responsabilității înseamnă să lăsăm partizanatul la o parte.

Și, cum am mai spus, dacă e un sector în care putem să ne așezăm la aceeași masă, pe date tehnice, pe strategie energetică națională, care a fost adoptată după 17 ani de secetă, anul trecut, și România are astăzi o strategie energetică națională, haideți s-o facem!

Să stăm la masă, să scriem un cod al energiei împreună, să unificăm toată legislația și să dăm României energie sigură, energie ieftină și, dacă se poate, abia în al treilea rând, energie curată.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință și stimați colegi.

Brusc, toată lumea e interesată de hidrocentralele în lucru. Ăsta e un lucru fantastic!

M-aș fi bucurat să remarcăm împreună aceeași solidaritate pentru securitatea energetică a României, în ultimii doi ani de zile, când ne-am luptat cu vreo două-trei ONG-uri. Să le dau numele? (Vociferări.) Declic, Bankwatch și Greenpeace! (Vociferări.)

M-aș fi bucurat ca atunci când îmi proiectau numele meu și al lui Mircea Fechet pe barajul de la Răstolița, intrând ilegal în șantier, bineînțeles, să fi auzit aceeași solidaritate. Sau când mi-au proiectat.. sau au pus un banner cu mine pe magazinul Cocor și mi-au cerut demisia, dacă vă amintiți?

Nu știu dacă a existat această solidaritate.

M-aș bucura să nu mai aud, de la tribuna Parlamentului cu atât mai puțin, tot felul de aberații: că proiectele astea nu sunt fezabile, că nu sunt bune, că nu sunt studiate suficient.

Vă spun cu toată răspunderea, și Mircea Fechet poate să vă confirme, sunt proiecte fezabile, că altfel nu le-ar face Hidroelectrica, pentru că vine Curtea de Conturi și îi sancționează, sunt proiecte bune pentru securitatea energetică a României, sunt proiecte cu energie curată, sunt proiecte flexibile care intră pe vârful de consum de seară și ne scad facturile. Pentru că vă spun un lucru: propaganda, protestele bine finanțate, ele nu scad facturile românilor! Doar investițiile scad facturile românilor!

Proiectul de azi l-am susținut. E un pas, poate nu-i perfect - sigur nu-i perfect! Noi am lucrat luni de zile și am prezentat în CSAT un proiect complet pe care vă rog să-l susțineți, pentru că - țineți minte! - o țară mare nu se face cu oameni mici.

Haideți să ne unim pentru securitatea energetică a României! (Aplauze.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

E un proiect extrem de important, iar prosumatorii în România sunt probabil cel mai important investitor în sectorul energetic în ultimii ani.

Vorbim astăzi, pe datele cele mai recente, de aproape 250.000 de prosumatori în România, vorbim de o putere instalată de aproape 3.000 de megawați, deci aproape cât 4 reactoare de la Cernavodă - sigur, nu produc constant, nu produc în bandă, produc intermitent, dar înseamnă totuși un sistem energetic al viitorului, descentralizat, digitalizat și decarbonizat.

Proiectul actual este util pentru că permite prosumatorilor să-și compenseze mai multe locuri de consum.

Deci dacă cineva are panouri pe o casă, dar are și un apartament de bloc, acum va putea să-și compenseze consumul din producția din acele panouri pentru ambele locuri de consum.

Foarte important, de asemenea, în mandatul meu la Ministerul Energiei am finanțat aproape 1.400 de UAT-uri, de primării și alte instituții publice care își instalează acum parcuri fotovoltaice. Prin acest proiect de lege, aceste comunități vor putea să-și compenseze mai multe locuri de consum - școli, iluminat public, policlinici și așa mai departe. Asta înseamnă că rămân mai mulți bani pentru dezvoltarea și sprijinul comunităților respective.

Grupul Partidului Național Liberal va susține acest proiect, l-a susținut și mă bucur foarte mult că el ajunge în sfârșit în această etapă.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Mulțumesc mult, doamnnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

De multe ori asist la anumite lucruri care se spun de la tribuna Parlamentului privitoare la sectorul energetic.

Și m-aș bucura ca cei care sunt interesați de subiect să vină măcar să discutăm, ca să le pot explica situația, cum stă ea, de fapt, și adevărul.

După 17 ani România are, începând de anul trecut, o strategie energetică națională și acolo, dacă o veți citi, dacă vă veți preocupa, veți vedea că ordinea de prioritate este: energie sigură, energie ieftină și energie curată. În ordinea asta de priorități.

Cei care vorbesc de lipsa investițiilor în energie habar nu au! În doi ani de zile am atras 14 miliarde de euro din fonduri europene și sunt în lucru undeva la 10.000, spre 15.000 de megawați putere instalată, inclusiv capacități de stocare, că tot e un subiect la modă.

Deci, vă rog frumos, ca să aveți toate datele pe masă, mă găsiți oricând și cu mare plăcere stăm de vorbă.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Profit de asta.

Constat că sunt mulți specialiști în energie - cu tot respectul - și constat că pe o simplă comunicare a Comisiei există foarte multă efervescență. (Vociferări.) Probabil că dacă era o comunicare a Comunității Statelor Independente sau de pe la Kremlin era mai mult consens. (Aplauze. Vociferări.)

Dar, vreau să vă spun un singur lucru.

În primul rând, producția se măsoară în megawați-oră, eventual, nu în megawați, dar putem discuta ce s-a întâmplat.

Și pot să vă spun că anul trecut, domnule Coarnă, România a pus în funcțiune - rețineți! - 1.251 de megawați noi în sistem, inclusiv Grupul 5 de la Rovinari, pe cărbune, terminat după 10 ani. Acești 1.251 de megawați sunt cât în 8 ani anteriori, într-unul singur.

Și pentru toți românii care țin la adevăr, inclusiv pentru dumneavoastră, și știți bine lucrul ăsta, singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile - grupuri noi, creșterea capacității de producție de energie românească.

Alte mecanisme - și cu tot respectul -, dacă nu vreți să ieșim din UE, este Pay-as-Clear. Acesta este principiul la care am agreat, așa e în toate țările europene.

Dar România are resurse, trebuie să finalizăm investițiile începute.

Și încă o dată, apropo de ce spuneați cu prețurile la energie.

Vă rog eu frumos, uitați-vă pe datele Eurostat, nu mai spuneți că România plătește nu știu ce prețuri exorbitante față de alte state... (Vociferări.)

Uitați-vă, vă rog...

Uitați-vă în tot...

Da, sunt furnizori în piață care au prețuri de un leu per kilowatt-oră, ceea ce este mai puțin decât 1,3 lei per kilowatt-oră, cât era plafonul pentru consumul de peste 300 de kilowați oră - că știți despre ce vorbesc -, deci unele facturi chiar s-au ieftinit, iar cei care erau la 0,68 de lei per kilowatt-oră, dacă sunt vulnerabili primesc 50 de lei, deci nu le-a crescut factura, dacă nu sunt vulnerabili nu mai discutați de facturi duble sau triple, că e pur și simplu fals.

Faceți un calcul matematic între... (I se întrerupe microfonul.)

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Sigur, o moțiune de cenzură este un exercițiu, și poate fi înțeles, chiar dacă opoziția de astăzi, cel puțin în sectorul energetic, a promovat foarte des tot felul de narative conspiraționiste, de știri false, cu care, sigur, în calitate de ministru anterior, dar și acum, ne luptăm să arătăm adevărul și să explicăm lucrurile de bun-simț pentru români.

Moțiunea de astăzi vizează un membru al Guvernului, dar problema nu este la Guvern, dacă suntem cinstiți.

Și, de altfel, mă gândeam, la începutul ședinței, când am ascultat corul copilașilor care au venit, că în 5 ani de Parlament nu-mi amintesc mai mult de câteva momente - le număr pe degetele unei mâini - în care întreaga sală, indiferent de partid, a aplaudat. Nu-mi amintesc vreun mare moment de consens.

Or, securitatea energetică a țării chiar cred că este și ar trebui să fie un lucru de consens între noi, asupra căruia ne înțelegem.

N-a venit doamna ministru și n-a venit nimeni să modifice hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

De altfel, prim-ministrul Ilie Bolojan, când era președinte interimar, m-a chemat în CSAT și am susținut un proiect pentru accelerarea investițiilor în hidrocentrale, pe care CSAT-ul l-a și aprobat, de principiu. Și sunt convins că îl vom vedea pus în operă.

Problema acestor investiții se regăsește de multe ori în blocajele a una, două asociații de mediu și, credeți-mă, dacă ați fi mers sau dacă veți merge la Răstolița sau la treapta Dumitra, de pe Bumbești-Jiu, care este terminat în proporție de 98%, ați vedea foarte clar necesitatea terminării acestor investiții.

Și nimeni - n-am auzit - și nu cred că doamna ministru ar spune vreodată că aceste investiții nu trebuie făcute.

De altfel, ele sunt asumate în Programul de guvernare, și știu lucrul ăsta pentru că am fost acolo și e un subiect la care am ținut, și pentru care am luptat doi ani de zile.

Și vreau să-i mulțumesc, pentru că poate nu știți, la Ministerul Mediului, domnul Mircea Fechet, colegul meu, a avut foarte multe nopți nedormite, pentru ca împreună să putem relua aceste investiții. Pentru că sunt 700 de megawați, pentru că sunt miliarde de euro pe care statul român le-a cheltuit, pentru că ariile naturale protejate au venit peste aceste investiții pornite de zeci de ani, cum se întâmplă și la Bumbești-Jiu, și la Răstolița, și în alte locuri, și pentru că de multe ori a aduce terenul în forma inițială ar fi mult mai nociv pentru mediu decât a finaliza 2, 3, 10 sau 20%.

Și cred că lucrurile acestea, dincolo de gesturi politice, dincolo de stridențe retorice, ar trebui să ne aducă împreună.

Și sunt convins că și doamna ministru Buzoianu va susține, în continuare, aceste lucruri și va prezenta foarte clar, pe fiecare proiect în parte, un calendar asumat, cu pașii asumați pentru terminarea avizării.

Eu așa am lucrat cu domnul Fechet, care, să știți, în biroul ministrului, avea pe birou o planșă mare cu Răstolița, cu fiecare pas în parte.

E adevărat, schema e complicată, ne-a arătat-o și doamna Buzoianu mai devreme.

Dar, dacă te ții de reguli, de proceduri, de pași - și, credeți-mă, chiar ne-am ținut - aceste investiții trebuie terminate și asta face parte din logica economică a dezvoltării, din securitatea energetică a românilor, și ea nu e negociabilă, și asta nu ține de o moțiune sau alta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Vedeți, săptămâna asta au fost două moțiuni de cenzură. (Vociferări.)

Am avut luni la Senat...

Vă mulțumesc.

... și astăzi avem o moțiune la Cameră.

Ați încadrat ziua de 1 aprilie cu două glume proaste. Puteați să le faceți pe amândouă de 1 aprilie și cel puțin celebrați o zi a păcălelilor.

Gestul, în sine, nu este o păcăleală, este un exercițiu democratic, și mulțumesc pentru asta. Problema este fondul acestor moțiuni și faptul că spuneți numai minciuni.

Din păcate, din punctul meu de vedere, minciuna nu este firească.

Sigur, vă bucurați și dumneavoastră de imunitate parlamentară, dar imunitate la lipsa de bun-simț nu există, imunitate la minciună nu există, imunitate la lipsa de răspundere, în fața românilor pe care îi reprezentați, nu există.

Domnul Predoiu ne-a introdus în Schengen, (Rumoare. Aplauze.) a redat demnitatea românilor, pentru că, dacă astăzi românii nu mai stau la coadă, la cozile interminabile, acest lucru i se datorează și domnului vicepremier Predoiu. Și are rezultate! (Aplauze.) Asta nu vă convine, pentru că, probabil, ați vrut să ne duceți în Est, dar noi preferăm să rămânem cu Occidentul și cu valorile europene, și cu o Românie puternică și respectată, în Europa și în NATO.

Dragi colegi, a fost recent - și închid - a fost recent Ziua Unirii Basarabiei cu România. Și unul dintre marii patrioți români s-a numit Pan Halippa. Și vreau să vă spun un lucru, pe care Pan Halippa l-a spus, și cred că se aplică acestor vremuri. Și, dincolo de orgolii, dincolo de dezbateri și de toate lucrurile acestea, ar trebui să ținem cont, pentru că a spus așa: "Vrăjmașii noștri stau la hotare, dar cel mai mare vrăjmaș e în mijlocul nostru, și acesta este neunirea. Biruiți acest vrăjmaș și veți birui totul!".

Deci, cred că sunt lucruri care ar trebui să ne unească pe toți, ca țară, ca națiune, dincolo de orice culori politice și de orice preferințe.

Și vă mulțumesc, domnule Predoiu, pentru tot ceea ce ați făcut în mandat și veți face. (Aplauze.)

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Burduja Sebastian-Ioan, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.

(Semnează jurământul și îl depune la președintele senior al Camerei Deputaților.)