Dezbaterea moțiunii despre hidrocentralele nefinalizate

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Sigur, o moțiune de cenzură este un exercițiu, și poate fi înțeles, chiar dacă opoziția de astăzi, cel puțin în sectorul energetic, a promovat foarte des tot felul de narative conspiraționiste, de știri false, cu care, sigur, în calitate de ministru anterior, dar și acum, ne luptăm să arătăm adevărul și să explicăm lucrurile de bun-simț pentru români.

Moțiunea de astăzi vizează un membru al Guvernului, dar problema nu este la Guvern, dacă suntem cinstiți.

Și, de altfel, mă gândeam, la începutul ședinței, când am ascultat corul copilașilor care au venit, că în 5 ani de Parlament nu-mi amintesc mai mult de câteva momente - le număr pe degetele unei mâini - în care întreaga sală, indiferent de partid, a aplaudat. Nu-mi amintesc vreun mare moment de consens.

Or, securitatea energetică a țării chiar cred că este și ar trebui să fie un lucru de consens între noi, asupra căruia ne înțelegem.

N-a venit doamna ministru și n-a venit nimeni să modifice hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

De altfel, prim-ministrul Ilie Bolojan, când era președinte interimar, m-a chemat în CSAT și am susținut un proiect pentru accelerarea investițiilor în hidrocentrale, pe care CSAT-ul l-a și aprobat, de principiu. Și sunt convins că îl vom vedea pus în operă.

Problema acestor investiții se regăsește de multe ori în blocajele a una, două asociații de mediu și, credeți-mă, dacă ați fi mers sau dacă veți merge la Răstolița sau la treapta Dumitra, de pe Bumbești-Jiu, care este terminat în proporție de 98%, ați vedea foarte clar necesitatea terminării acestor investiții.

Și nimeni - n-am auzit - și nu cred că doamna ministru ar spune vreodată că aceste investiții nu trebuie făcute.

De altfel, ele sunt asumate în Programul de guvernare, și știu lucrul ăsta pentru că am fost acolo și e un subiect la care am ținut, și pentru care am luptat doi ani de zile.

Și vreau să-i mulțumesc, pentru că poate nu știți, la Ministerul Mediului, domnul Mircea Fechet, colegul meu, a avut foarte multe nopți nedormite, pentru ca împreună să putem relua aceste investiții. Pentru că sunt 700 de megawați, pentru că sunt miliarde de euro pe care statul român le-a cheltuit, pentru că ariile naturale protejate au venit peste aceste investiții pornite de zeci de ani, cum se întâmplă și la Bumbești-Jiu, și la Răstolița, și în alte locuri, și pentru că de multe ori a aduce terenul în forma inițială ar fi mult mai nociv pentru mediu decât a finaliza 2, 3, 10 sau 20%.

Și cred că lucrurile acestea, dincolo de gesturi politice, dincolo de stridențe retorice, ar trebui să ne aducă împreună.

Și sunt convins că și doamna ministru Buzoianu va susține, în continuare, aceste lucruri și va prezenta foarte clar, pe fiecare proiect în parte, un calendar asumat, cu pașii asumați pentru terminarea avizării.

Eu așa am lucrat cu domnul Fechet, care, să știți, în biroul ministrului, avea pe birou o planșă mare cu Răstolița, cu fiecare pas în parte.

E adevărat, schema e complicată, ne-a arătat-o și doamna Buzoianu mai devreme.

Dar, dacă te ții de reguli, de proceduri, de pași - și, credeți-mă, chiar ne-am ținut - aceste investiții trebuie terminate și asta face parte din logica economică a dezvoltării, din securitatea energetică a românilor, și ea nu e negociabilă, și asta nu ține de o moțiune sau alta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)