Aceasta este declarația mea, așa cum a fost publicată de Camera Deputaților. Opiniile și evaluările exprimate îmi aparțin.
Titlul în sursa oficială
"Programul [Henri Coandă]: o singură competiție în trei ani și o promisiune pentru 2027"
Luni a început un nou an școlar. În fiecare septembrie vorbim, pe bună dreptate, despre manuale, despre clădiri, despre salariile profesorilor. Astăzi voi vorbi despre copiii care duc România sus și despre ce face statul român, ca sistem, pentru ei.
Încep cu patru nume pe care cei mai mulți dintre dumneavoastră nu le-au auzit. Alexandru Niță-Dominte, din Bacău, Victor-Andrei Păun, din Ploiești, Denisa-Georgiana Banu, din Buzău, Alexandru-Ioan Jicu, tot din Bacău. Patru liceeni. La sfârșitul verii s-au întors de la Olimpiada Internațională de Științele Pământului, de la Torino, cu nouă medalii, la individual și pe echipe: patru de aur, două de argint și trei de bronz. I-au pregătit două profesoare de geografie: Roxana Diaconu și Cătălina Șerban.
Nouă medalii, patru copii. Și, în afara comunităților lor, aproape nimeni nu a aflat.
Pornind de la ei, mi-am pus o întrebare simplă: ce face statul român pentru copiii care câștigă pentru România acolo unde se măsoară inteligența, nu norocul? Există un program național gândit exact pentru asta: se numește "Henri Coandă" și se adresează elevilor și studenților care obțin rezultate la competiții internaționale de cercetare și inovare aplicată. L-am inițiat și adoptat prin hotărâre de Guvern în mandatul meu de ministru al cercetării, inovării și digitalizării (iunie 2022-iunie 2023).
Am întrebat oficial, în scris, Ministerul Educației și Cercetării, printr-o întrebare parlamentară depusă în luna mai a acestui an. Răspunsul l-am primit la sfârșitul lunii iunie. Vreau să vi-l citesc, pentru că el este mai elocvent decât orice comentariu aș putea face eu.
Programul a avut o singură competiție, în anul 2023, pe mandatul meu de ministru. Șaisprezece propuneri au îndeplinit criteriile; paisprezece au fost contractate și finanțate. Contractele au avut termen de finalizare 31 decembrie 2024. De atunci, nicio altă competiție. Nici în 2025, nici în 2026.
Motivele invocate în răspunsul oficial sunt două: lipsa resurselor financiare. Și citez: "lipsă de atractivitate a acestuia la nivelul beneficiarilor".
Iar promisiunea, tot din acel răspuns: "apreciem că vom lansa o nouă competiție în anul 2027".
Nu comentez. Pun doar faptele unul lângă altul: patru copii cu nouă medalii într-o singură vară și un program dedicat vârfurilor, oprit de aproape doi ani.
Trebuie să spun și ce funcționează. Granturile "Regele Carol I", dedicate studenților, printr-un program pe care l-am salvat și reluat în mandatul meu, au avut apeluri în fiecare an și un buget în creștere: 65 de beneficiari admiși în 2023, 272 în 2024, 169 în 2025, cu peste 10,4 milioane de lei angajați. Se poate, așadar. Nu vorbim despre o imposibilitate administrativă. Vorbim despre o prioritate.
Iar despre acea sintagmă - "lipsă de atractivitate la nivelul beneficiarilor" - vă spun ce cred sincer: este o concluzie falsă. Fondurile Henri Coandă sunt cele care permit tinerilor noștri să participe la competiții la NASA, concursuri de robotică la Houston și multe altele, acoperind costurile de deplasare și acordând premii în bani celor care se întorc acasă cu medalii. Credeți că aceste lucruri contează pentru beneficiari? Că nu sunt de interes? Iar dacă motivul real este lipsa banilor, atunci să spunem asta simplu, fără a lăsa impresia că vina ar fi a celor care ar trebui să beneficieze de el.
De aceea, solicit patru lucruri concrete:
Întâi, lansarea noii competiții, cel târziu în prima parte a anului 2027, cu finanțare prevăzută distinct în Legea bugetului de stat pe 2027. Voi susține acest lucru prin amendament, la momentul dezbaterii bugetului, pentru ca promisiunea din răspunsul ministerului să aibă o linie bugetară, nu doar o intenție.
Al doilea, revizuirea și simplificarea criteriilor, împreună cu o analiză publică a motivelor pentru care, în 2023, doar șaisprezece propuneri au trecut de eligibilitate. Fără acest diagnostic, o nouă competiție va produce exact același rezultat.
Al treilea, continuitate: apel anual și predictibil, pe modelul care funcționează deja la "Regele Carol I".
Al patrulea, transparență: publicarea celor paisprezece proiecte finanțate în 2023 și a rezultatelor lor. Statul român are dreptul să știe ce a ieșit din acei bani, iar contribuabilul, cu atât mai mult.
Și, dincolo de aceste patru puncte, o obligație elementară: la începutul fiecărui an școlar și universitar, școlile și universitățile să primească lista competițiilor internaționale eligibile și condițiile de participare. Informarea costă zero lei.
Ca deputat, treaba mea nu este să comentez un răspuns primit la o întrebare. Este să mă asigur că 2027 nu devine 2028, 2029 sau niciodată. Voi reveni cu întrebări până când competiția se lansează. Nu este o dispută politică, nu am numit pe nimeni și nu am de gând să o fac, este o chestiune de respect elementar față de copiii care ne reprezintă mai bine decât o facem noi.
România va fi bine. Dar numai dacă vârfurile ei nu vor depinde de noroc, de un profesor inimos și de o strângere de fonduri locală.
Închei cum am început: Alexandru, Victor-Andrei, Denisa-Georgiana, Alexandru-Ioan. Spuneți-le numele mai departe.